SLOVENIA – un exemplu de agricultură adaptată la noile obiceiuri de consum

Mirela Scarlat – membru A.P.A.R.

De curând am luat contact cu agricultura unei țări de 10 ori mai mică decât România, considerată defavorizată față de alte țări cu potențial agricol, cum este de exemplu România, dar pe care Comisia Europeană o da exemplu pentru un viitor sustenabil 2020.

Ce au facut ei, sau cum s-au adaptat noilor condiții de piață?

O să încep cu problemele cu care se confrunta ei, deși țin să subliniez faptul că am vizitat 6 ferme și la nici una dintre vizite nu am auzit măcar un cuvânt despre cât le este de greu, ba dimpotrivă, am văzut oameni mulțumiți, încântați de realizările lor și cu multe planuri de dezvoltare în viitor.

Slovenia, ca țară din punct de vedere agricol arată așa:

  • Are 80 % din suprafața acoperită de dealuri și munți și 20% de suprafață plană sub forma de văi închise și bazine. Deducem de aici în primul rând dificultățile de ordin logistic, apoi de resurse precum apa, s.a.
  • Media suprafeței deținute pe fermă este de 6,5 HA și de aproximativ 5 unități în animale în viu, iată deci imposibilitatea de a face agricultură mare
  • Au putere mică de desfacere pe piețe internaționale: doar 40% din fermele slovene își propun marfa pentru export.

Tot cifrele arată că si din punct de vedere venit / ferma, Slovenia se situează la jumătate față de media europeană, iar din punct de vedere demografic și ei ca mai toată Europa se confruntă cu o populație îmbătrânită în sectorul agricol, doar 4,3% din proprietarii de terenuri sau ferme agricole sunt mai tineri de 35 de ani.

Ce este diferit față de restul fermierilor din Europa este sistemul de management – în Slovenia principalul model de funcționare, cu tradiție de secole, este modelul fermei de familie. O medie pe fermă aș spune că o reprezintă o familie formata din 6 oameni și 2 sau chiar 3 generații, toți activi în cadrul fermei.

Acest model s-a dovedit a fi suficient de rezistent în istoria țării și funcțional pentru că a reușit să se adapteze constant atât la condițiile nefavorabile impuse de climat, dar mai ales volatlității prețurilor și noilor obiceiuri de consum.

Slovenii s-au adaptat mai repede ca noi la schimbările recente și a gasit noi direcții de marketare a produselor, astfel încat sa devină viabilă economic. Am vizitat 6 ferme de familie toți își găsiseră loc pe piață. Fie că se adresau pieței interne, fie că aveau deschidere internațională, toți erau voioși, se susțineau economic din afacerea lor și aveau planuri de investiții / extindere pentru viitor, planuri ce implicau bani europeni. Munceau mult, foarte mult și apelau la ajutoare externe numai când erau în plin sezon. Ca un ordin de mărime, una din ferme avea 40 de ha în care o parte o reprezinta vița de vie, 140 de porci, un abator, 20 de vaci, un hotel cu 6 camere și restaurant propriu. 6 membrii ai familiei susțineau toată ferma și ocazional, vara, când aveau grad de ocupație 100 % mai apelau la sezonieri.

Să nu credeți că este vorba despre o excepție, cifrele arată că 89 % din munca presatată în domeniul agricol anul trecut a fost realizată cu ajutorul familiei.

Dar fermierii lor sunt mai educați decat media europeană. În Slovenia 9 % comparativ cu media de 7 % dintre proprietarii agricoli au studii superioare de specialitate.

Poate că asta i-au făcut să vadă oportunitățile oferite de climatul european, pentru că dacă până la 2012 agricultorii sloveni aveau cele mai mici venituri, cu mult sub media salariilor din alte industrii naționale, incepând cu acest an, lucrurile s-au schimbat substanțial.

Din 2012 veniturile fermierilor au resimțit o creștere spectaculoasă, ajungând de la coada clasamentului pe primul loc în top, la egalitate cu cu salariile din sectorul industrial, acestea fiind cele mai mari salarii din Slovenia. (in comparație cu salariile din construcții și servicii).

Momentul coincide cu numărul de ferme trecute în partea de agricultură organică, tot 2012 fiind anul când au fost înregistrate peste 2500 de astfel de ferme comparativ cu doar 41 în 2000.

Modelul fermei de familie în contextul economic actual și mai ales în timpul crizei economice s-a dovedit cel mai stabil, chiar comparat cu alte sectoare din industrie.

De aceea astăzi acest model este puternic analizat și dezbătut, ba chiar prezentat ca un model pentru viitorul agricol spre orizontul 2020, pentru că în ciuda condițiilor structurale și naturale nefavorabile care au impiedicat agricultura slovenă să ajungă la competitivitatea țărilor cu condiții semnificativ mai bune, focusul pus pe creșterea valorii adăugate a produselor și realizarea unei mai mari diferențieri în oferta de produse a adus recunoasterea consumatorului și implicit o creștere a vânzărilor.

Multumim DG Agri pentru invitatia la Study Trip-ul din Slovenia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *